Ei,bine....da,asta simt eu acum,in pragul sarbatorilor de iarna....tristete.....pana acum o saptamana,doua,debordam de ROZ,insa acum s-a schimbat situatia.....
Realizez ca vin sarbatorile de iarna,desi ar trebui sa fie moment de bucurie si veselie...nu-i....
Zilele trecute ma intreba o buna prietena,daca Mihaita stie de Mos Craciun(de fapt de aici pleaca tristetea mea),i-am raspuns ca nu stie....de anul trecut am renuntat sa-i mai cumparam cadouri si sa i le punem sub brad....nici macar nu se uita la ele....eventual il atrag luminile de la instalatie si atat....
Toata lumea vorbeste ca a inceput sa pregateasca casa,bradul,cizmulitele pentru Sf.Nicolae....eu nu pot,nu am nici o tragere sa fac aceste lucruri.....daca as putea as sari peste aceste perioade din an!E prea grea apasarea asta.....
Singura alinare a mea in aceasta perioada este Andreea!
Se afișează postările cu eticheta durere...tristete. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta durere...tristete. Afișați toate postările
duminică, 5 decembrie 2010
miercuri, 11 august 2010
Realitatea trista a vietii mele...
Cand ma bucuram de micile realizari ale lui Mihaita,am primit un dus rece....am un copil cu probleme,asta-i trista realitate si mai grav este ca nu stiu cat vom reusi sa recuperam......
saptamana trecuta am plecat si noi la munte pt 2-3 zile,bineinteles cu Mihaita,pt ca nu avem cu cine sa-l lasam....dar asta nu mai este o problema,ne-am invatat cu situatia,insa acolo ne-a lovit cruntul adevar....Mihaita,nu voia sa faca decat ce voia el...la terasa nu puteai sta la masa sa mananci ca el voia sa alerge,am urcat pana la cascada urlatoare la busteni...cu chiu,cu vai...mai mult in brate si tarat,pt ca el efectiv nu stia cum si pe unda sa puna piciorul,in camera la pensiune,show,el voia sa se zbenguie,insa noi nu-l puteam lasa de frica sa nu vina vecinii la usa.....a doua zi,am vrut sa urcam sa vedem babele,sfinxul...se statea cu orele la rand la telecabina,bineinteles lucru imposibil cu Mihaita,el nu sta locului 10 minute,dar mai mult de 10.....una,peste alta m-a lovit realitatea,pe care de altfel in sinea mea o stiam,insa parca nicodata nu a fost atat de evidenta....
luna viitoare,face 7 ani,in mod normal ar fi trebuit sa ne pregatim de scoala,dar noi ne pregatim de o noua etapa a terapiei....
simt ca nu mai pot,ca ma lasa puterile....ma simt neputincioasa,in fata sortii si a faptului ca nu-mi pot ajuta copilul mai mult.....vreau si eu o viata normala cu un copil normal,sa mearga la scoala,sa mearga in parc,sa se joace cu copii,nu numai de unul singur.....simt ca nu mai vad luminita de la capatul tunelului,simt ca sunt pe marginea unei prapastii.......
oare ce se va alege de viitorul lui?
acum este bolnav....alaltaieri noapte,toata noaptea a vomat,ieri toata ziua,febra,tuse si muci,azi a inceput sa-i curga ochii si iasa foarte moale afara,mai mult apa,iar el mititelul nu face decat sa stea in pat si sa zaca,este ca leguma doborata de soare....nu poate sa-mi spuna ce-l doare si ce ar vrea sa-i fac;i se lipisera ochii si se tot baga cu capul in mine,sa-mi arate cumva ca nu poate sa deschida ochii.....urla sufletul in mine......
saptamana trecuta am plecat si noi la munte pt 2-3 zile,bineinteles cu Mihaita,pt ca nu avem cu cine sa-l lasam....dar asta nu mai este o problema,ne-am invatat cu situatia,insa acolo ne-a lovit cruntul adevar....Mihaita,nu voia sa faca decat ce voia el...la terasa nu puteai sta la masa sa mananci ca el voia sa alerge,am urcat pana la cascada urlatoare la busteni...cu chiu,cu vai...mai mult in brate si tarat,pt ca el efectiv nu stia cum si pe unda sa puna piciorul,in camera la pensiune,show,el voia sa se zbenguie,insa noi nu-l puteam lasa de frica sa nu vina vecinii la usa.....a doua zi,am vrut sa urcam sa vedem babele,sfinxul...se statea cu orele la rand la telecabina,bineinteles lucru imposibil cu Mihaita,el nu sta locului 10 minute,dar mai mult de 10.....una,peste alta m-a lovit realitatea,pe care de altfel in sinea mea o stiam,insa parca nicodata nu a fost atat de evidenta....
luna viitoare,face 7 ani,in mod normal ar fi trebuit sa ne pregatim de scoala,dar noi ne pregatim de o noua etapa a terapiei....
simt ca nu mai pot,ca ma lasa puterile....ma simt neputincioasa,in fata sortii si a faptului ca nu-mi pot ajuta copilul mai mult.....vreau si eu o viata normala cu un copil normal,sa mearga la scoala,sa mearga in parc,sa se joace cu copii,nu numai de unul singur.....simt ca nu mai vad luminita de la capatul tunelului,simt ca sunt pe marginea unei prapastii.......
oare ce se va alege de viitorul lui?
acum este bolnav....alaltaieri noapte,toata noaptea a vomat,ieri toata ziua,febra,tuse si muci,azi a inceput sa-i curga ochii si iasa foarte moale afara,mai mult apa,iar el mititelul nu face decat sa stea in pat si sa zaca,este ca leguma doborata de soare....nu poate sa-mi spuna ce-l doare si ce ar vrea sa-i fac;i se lipisera ochii si se tot baga cu capul in mine,sa-mi arate cumva ca nu poate sa deschida ochii.....urla sufletul in mine......
joi, 13 mai 2010
Drum bun,FLORIN!
Nu am mai scris de mult.......din varii motive si acum cand am revenit,am revenit plina de tristete si mahnire,caci viata este atat de nedreapta!
Vreau sa-i aduc un ultim omagiu,lui Florin,sot de Monica si tata de Crina si Teo,doi copii minunati care vor creste doar alaturi de mama lor,caci Dumnezeu,l-a vrut alaturi si pe Florin!
joi, 13 mai 2010
Florin si-a gasit linistea - Dumnezeu sa-l odihneasca!
Florin s-a stins din viata in aceasta noapte dupa o lunga si grea suferinta. Avea doar 36 de ani.Au ramas in urma lui o sotie sfasiata, o fetita de 13 ani si un baietel de nici 3 ani. Am aflat vestea la prima ora insa eram mult prea distrusa ca sa imi pot gasi cuvintele. Insa acum trebuie sa ii aduc acest ultim omagiu. Si sa rog pe cei care pot sa faca un gest de a ajuta familia indurerata ramasa in urma. Nu putem face nimic sa le alinam suferinta. Insa putem rupe din putinul nostru pentru a-i ajuta sa treaca mai usor din punct de vedere financiar peste aceste momente.Cont in lei: RO84 RZBR 0000 0600 0274 1556 deschis la Raiffeisen Bank SA Agentia Constanta, pe numele MARINESCU FLORIN (cred ca inca se mai pot face donatii in el)Cont in euro: RO70RNCB0114031895610002 (EUR) - deschis la BCR Sucursala Constanta, pe numele MARINESCU MONICA (telefon 0723575213)
Paypal: cristinadobres@gmail.com
Va multumesc pentru tot ce ati facut pana acum. Sa ne rugam pentru linistea si odihna lui si pentru ca familia sa isi regaseasca pacea.
Prealuare de la Zi Colorata!
Vreau sa-i aduc un ultim omagiu,lui Florin,sot de Monica si tata de Crina si Teo,doi copii minunati care vor creste doar alaturi de mama lor,caci Dumnezeu,l-a vrut alaturi si pe Florin!
joi, 13 mai 2010
Florin si-a gasit linistea - Dumnezeu sa-l odihneasca!
Florin s-a stins din viata in aceasta noapte dupa o lunga si grea suferinta. Avea doar 36 de ani.Au ramas in urma lui o sotie sfasiata, o fetita de 13 ani si un baietel de nici 3 ani. Am aflat vestea la prima ora insa eram mult prea distrusa ca sa imi pot gasi cuvintele. Insa acum trebuie sa ii aduc acest ultim omagiu. Si sa rog pe cei care pot sa faca un gest de a ajuta familia indurerata ramasa in urma. Nu putem face nimic sa le alinam suferinta. Insa putem rupe din putinul nostru pentru a-i ajuta sa treaca mai usor din punct de vedere financiar peste aceste momente.Cont in lei: RO84 RZBR 0000 0600 0274 1556 deschis la Raiffeisen Bank SA Agentia Constanta, pe numele MARINESCU FLORIN (cred ca inca se mai pot face donatii in el)Cont in euro: RO70RNCB0114031895610002 (EUR) - deschis la BCR Sucursala Constanta, pe numele MARINESCU MONICA (telefon 0723575213)
Paypal: cristinadobres@gmail.com
Va multumesc pentru tot ce ati facut pana acum. Sa ne rugam pentru linistea si odihna lui si pentru ca familia sa isi regaseasca pacea.
Prealuare de la Zi Colorata!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)